marți, 24 februarie 2009

Când s-a rupt firul, marioneta a căzut grămadă. A fost primul ei gest independent.

Asa am cazut ... eu ... o marioneta cu franghii rupte..cu iluzii frante...cu sperante ucise si cu inima indurerata si tremuranda.Zdrentaroasa si imprafuita zaceam undeva intr-un colt intunecat... parca nu ar fi fost deajuns ca eram dezamagita si ranita... ma mai chinuiam si eu izolandu-ma si ferindu-ma de lumina si caldura.

Asa a fost inceputul...sau poate sfarsitul...depinde,bineinteles, al cui...

"
Noi ne-am despartit sarutandu-ne
Noi ne-a separat iubindu-ne
As vrea sa existe ura
As vrea placerea sa fi disparut

insa "


Oftand si regretand aveam mici impulsuri de a-mi ridica tentacolele strivite de impactul cu podeaua pivnitei...


"As vrea sa ma simt completa fara tine ... sa nu-ti mai simt lipsa atunci cand merg pe strada ... sa stiu ca peste tot ai fost si tu candva iar eu acum iti ating pasii ... pasii tai langa ai mei ... trec pe aici ... inca iti aud rasul ca si cand ar fi inca viu langa al meu ... buzele tale fine inca se contopesc cu ale mele ... chiar daca nimeni nu le vede eu le simt inca aici...
Imbratisarea ta calda in noptile geroase ce ma facea sa adorm suspinand acum nu mai e ... e doar un loc gol langa mine si rani sangerande in inima mea ... incarcate de tradare, mila, placere si plictis din care se scurge durere, dezamagire, regrete, indoieli, frici, suspine, regrese, incredere si ... iubirea!"

sufeream de un "dute-vino" , sufeream de o dubla personalitate ... credeam ca ma pot misca in sfarsit de una singura fara vreun suport...dar ... brusca mai era decaderea.

Scrisesem o continuare la prima poezie, nu stiu cum s-a sters... oricum stiu sigur ca urma ceva dupa acel "insa" (un gol in aceasta poveste a marionetei).

Puterea a inceput sa ma stapaneasca, dorinta si lumina ma faceau sa urc incet, incet treptele pivnitei ...

Desi unul din marii mei dusmani este Timpul, acesta m-a ajutat si mi-a vindecat componentele una cate una in asa fel incat sa devin din ce in ce mai vioaie si sprintena.
Deja am iesit din pivnita, ma aflu pe "linia de plutire" iar, descoperind imposibilul( imposibil zic pentru acea vreme) si anume SPERANTA, urc treptele teatrului catre scena, sustinuta de privirea ta ce mi-a soptit ca exista si se poate!


"Stau si privesc aievea cum patrunde lumina diminetii ... o frica am si aceea una!
cand se v-a pierde, si v-a venit intunericul voi mai intampina lumina zorilor?

Azi e ploaie
Ieri doar vant
Maine soare.


As vrea un echilibru sa-mi gasesc in putul asta ingrosat de mila ... mila mea.
Prabuseste-te-n deziluzii si desfranari si lasa-ma sa-mi duc visul la nemurire si la implinire caci eu doar cu mintea iubesc si cu inima gandesc.

Suplu... ferm ... provocator ... incitant si sarmant ... ce saruta cu buze apetisante de mister nebanuit ... atingeri timide ale lui maini ... ii doresc sufletul si imbratisarile ca o vara de decembrie.Atunci voi fi!"


Spera si iubeste :)

duminică, 15 februarie 2009

Valentine's day

Poate că nu aş fi cea mai indicată persoană care să filosofeze despre reala ei semnificaţie şi despre universul propriu ce şi-l creează fiecare atunci când e indrăgostit...
La inceput am trăit cu impresia că această zi imi e total indiferentă,insă atunci când am deschis mai bine ochii şi am văzut perechi plimbându-se pe acolo pe unde eram şi noi... prin locuri mult mai ferite de această "briză" a fericirii şi nebuniei iubirii...acolo unde noi căutam un refugiu, unde căutam liniştea , acolo erau şi ei căutând poate acelaşi lucru ,chiar dacă in centrul Bucureştiului, unde soarele nu apune niciodată, defila o paradă uimitor de numeroasă a indrăgostiţilor, dintre care cu sigurantă astăzi 34% se află,pe puţin zis, intr-o dispută...
Am vrut să transform ziua asta intr-una banală...monotonă..să fac ceea ce făceam in fiecare zi, insă gândul meu era tot la semnificaţia ei pentru fiecare.Nu pentru că se numeşte Valentine's Day,o zi sărbătorită doar de indrăgostiţii de peste ocean, insă după revoluţie, preluată si adaptată la modul nostru kitsch'os de a o preaslavi şi de ai oferi deadreptul toată atenţia ce cu siguranţă,după părerea mea nu o merită;ci pentru că este o zi in care oamenii işi dezvăluie sentimentele arătându-le celor ca mine ce traiesc ei şi noi nu.Dar şi când şi-or lua ţeapă?Eh.. nu ştiu ei cât de bine e sa fii singur uneori:).Trebuie să iubeşti cu măsură, şi să existe mereu limite că altfel, dacă nu eşti suficient de puternic şi nu te-ai iubit mai mult pe sine decât pe cea/cel ce ţi-a fost lângă o perioadă mare de timp, cazi in extrema nebuniei iubirii, aşa cum in fiecare an sar in medie 35 de oameni, cu probleme in dragoste,de pe podul Brooklyn...
Dacă intradevăr eşti indrăgostit şi mai eşti şi norocos să ţi se răspundă pe măsură dăruirii tale, atunci fiecare zi este una de sărbătoare a indrăgostiţilor...oricum vă simţiti in fiecare zi unici şi că nimeni nu mai iubeşte in stilul vostru nebunesc ...

Dar până la urmă de ce trebuie sa vadă alţii că ne iubim?
De ce trebuie sa ştie ei ce simţim noi?
Oricum până la urmă fiecare iubeşte in modul lui şi nimeni nu poate şti exact ce se ascunde in "spatele ochilor" tai...
Români fiind şi iubind omul in genere, ne-am gândit clar şi la o zi specifică indrăgostiţilor...şi voi,adoratori ai kitsch-ului , nu vă gândiţi că fac referire la această zi a lui Valentine... ci bine poate unii ştiu că mă gândeam la ziua Dragobetelor, sărbătoare pur Occidentala,aflată in calendarul creştin ortodox, ce are loc pe 24 februarie.Uite o chestie ce mi-a placut la această zi..şi anume că are anumie tradiţii cum ar fi că cei care se sărută de Dragobete vor fi mereu indrăgostiţi...:)
;sau că in această zi, băieţi şi fete pleacă la cules ghiocei prin padure iar cei ce se intalnesc trebuie să rămână impreună pentru că zeul Eros ii va proteja.
Pe când această zi a lui Valentine are ca tradiţie, dacă imi pot permite să o numesc aşa, schimbul de cadouri ..care nu ştiu cât la sută reprezintă cadouri originale, deoarece acum rafturile sunt pline de tot felul de inimioare,şi după cum un bun prieten imi zicea, dacă vrei să cauţi un băiat/bărbat in ziua de Valentine's Day caută-l la raionul de pluşuri ... acolo se află oamenii fără inspiraţie...acum serios,câti dintre voi i-aţi oferit iubitei un cadou de la acel raion?Oricum sunt curioasă ce i-a luat acest prieten iubitei lui.Sau poate nu sunt adepţii acestei zile, şi vor sarbatori iubirea pe 24....who knows :D

Cert este un singur lucru: iubeşti necondiţionat şi vei fi iubit.indiferent că e zi, că e noapte... indiferent ca azi ai părul mai ciufulit ca deobicei... nu contează in ce mod iubeşti,sau ce fel de iubire este aceea care tu o porti in suflet, important este sa o SIMŢI :)